“Nu este necesar să speri pentru a întreprinde și nici să reușești pentru a persevera”

Wilhelm de Orania Nassau Stathouder al Tarilor de Jos, sec. XVI

FORMAREA PROFESIONALĂ :

Academia de Studii Economice (A.S.E.), Facultatea de Comerţ Exterior – Licenţă şi Master (echivalent), 1963-1968;

Şcoala de Ofiţeri în Rezervă intendenţă-finanţe, iulie-decembrie 1968;

Certificat al Institutului Naţional de Formare a Cadrelor Superioare Comerciale – Conservatorul Naţional de Arte şi Meserii (CNAM), Paris, 1972-1973;

Certificat al Institutului de Comerţ Internaţional al Centrului francez de Comerţ Exterior (C.F.C.E.), Paris, 1974;

Certificat de Studii de Economie Politică al Universităţii Paris XII, 1973-1974.

Limbi străine: Franceză, Engleză, Spaniolă, Italiană, Portugheză, Rusă, bune cunoştinţe de Arabă.

PARCURS PROFESIONAL:

Funcţionar, Economist într-o întreprindere de comerţ exterior, Ministerul Comerţului Exterior al României 1968-1970;

Consilier Comercial într-o societate italiană lider, materiale de gestiune, Franţa, 1970-1972;

Şef de vânzări într-o societate lider în industria alimentară, echipament industrial, Franţa, 1972-1973;

Şef al Departamentului Vânzări într-o societate americană, produse chimice industriale, Franţa, 1973-1974;

Şef al Departamentului Export, apoi Şef al Serviciului Export, apoi Director de Vânzări Export într-o filială a unui grup industrial francez lider, 1974-2006;

Reprezentant General Africa şi Orientul Mijlociu al acestei societăţi, din 2006 şi Patron de I.M.M. la Bucureşti, 2006-2010.

Din 2010 este Consilier în relaţii economice internaţionale în România.

ACTIVITĂŢI LEGATE DE ANGAJAMENTUL PROFESIONAL:

Consilier al Comerţului Exterior Francez, numit prin decret al primului ministru, 1994 -2010;

Membru al Comisiilor Europa de Est şi Orientul Mijlociu al Comitetului Naţional al Consilierilor Comerţului Exterior Francez (C.N.C.C.E.F.), 1994-2010;

Membru al Comitetului Departamental al C.N.C.C.E.F. din Paris, 1994-2010;

Membru al Camerei de Comerţ Franco-Arabe, 1997-2000.

Constantin Săvoiu are 13 ani în România şi 36 de ani în Franţa şi în străinătate derulaţi în activitatea de Specialist în domeniul exporturilor. În funcţia de Consilier al Comerţului Exterior al Franţei, a contribuit, în zonele geografice pe care le-a cunoscut în profunzime (Africa, Orientul Mijlociu, Europa de Est), la dezvoltarea şi expansiunea produselor de care era responsabil. El a consiliat IMM-urile franceze în implantarea lor pe pieţele străine sau a ajutat societăţile străine să penetreze piaţa naţională franceză

În paralel cu activitatea profesională, el a avut de asemenea o activitate sindicală, socială, asociativă şi cultuală.

În calitate de Delegat Naţional al C.F.E.-C.G.C., însărcinat cu Relaţiile Europene, a luat parte la acţiunea Confederaţiei pe plan internaţional, în ţările europene.

În calitate de Preşedinte al Uniunii Departamentale din Paris al C.F.E.-C.G.C., cea mai importantă din Franţa, a coordonat acţiunea reprezentanţiilor Confederaţiei sale în numeroase organisme pariziene: Casa Primară de Asigurări de Sănătate, Casa Primară de Alocaţii Familiale, ASSEDIC, Prud`Hommes, Consilierii Învăţământului Tehnologic, Bursa Muncii, diferite Comisii şi Comitete de Administraţie, Prefectură, Municipalitate, etc.

Consilier Prud`Homme (Judecător-Magistrat) în Secţiunea Cadre (Encadrement) a Consiliului Prud`Hommes (Tribunalul Muncii) din Paris, Dl. Săvoiu şi-a adus contribuţia la soluţionarea conflictelor de muncă dintre salariaţi şi angajatori.

Consilier al Învăţământului Tehnologic al Inspectoratului Şcolar General (Academia) din Paris, Dl. Săvoiu a îndeplinit misiuni încredinţate de către Prefectura din Paris la instituţiile şcolare: controlul taxelor de şcolarizare, cereri de recunoaştere a diplomelor de stat, avizul Inspectoratului General pe probleme de învăţământ.

Administrator al Securităţii Sociale, a participat la elaborarea reformelor, la gestiunea Casei Primare de Asigurare Medicală din Paris şi C.R.A.M.I.F. din Île de France şi la îmbunătăţirea funcţionării lor.

Vice-Preşedinte al Comitetului Republican pentru Comerţ, Industrie şi Artizanat, Dl. Săvoiu a participat şi contribuit la lucrările colocviilor organizate de către acest Comitet în domeniul economic, universitar, etc.

Preşedinte al Asociaţiei France Fraternité, a militat pentru participarea la viata socială, politică şi economică a ţării a francezilor de origine străină naturalizaţi.

În calitate de Vice-Preşedinte laic al Consiliului de Administraţie al Mitropoliei Ortodoxe Române pentru Europa Occidentală şi Meridională, a contribuit la întărirea spiritului ecumenic între diferitele confesiuni religioase şi a spiritului de toleranţă.

Militant în Uniunea Pan-Europeană, în continuitatea ideilor marilor predecesori: Coudenhove-Kalergi, de Gasperi, Schumann, Adenauer, de Gaulle, şi apoi Pompidou, Mitterand, Chirac şi Sarkozy, s-a angajat în acţiuni pentru o mai bună înţelegere între ţările europene şi pentru realizarea Marelui Ideal Comunitar al Uniunii Europene, cu respectarea identităţii tuturor naţiunilor.

Ziarist, a contribuit, prin articolele sale din presa română, la cunoaşterea realităţii economice, politice şi sociale din Franţa şi din diferite ţări ale lumii, prin interviuri şi reportaje.

ACTIVITATEA POLITICA ÎN FRANTA SI ÎN ROMÂNIA:

• Ianuarie 1974 :Adera la Partidul Gaullist U.D.R. (Union pour la Défense de la République – Uniunea pentru Apararea Republicii) ; Devine membru în Biroul U.D.R., Comitetul de Circumscriptie al orasului Bagneux (suburbie a Parisului), în acest oras Partidul Gaullist fiind în opozitie ; Participa la campania pentru alegerile prezidentiale în cadrul partidului U.D.R. Este ales presedinte Valéry Giscard d`Estaing în urma decesului presedintelui Georges Pompidou. Prim-ministru devine Jacques Chirac, urmare a victoriei Partidului Gaullist la alegerile legislative ;

• Octombrie 1974 :Partidul Gaullist U.D.R. devine R.P.R. (Rassemblement pour la République – Adunarea pentru Republica) ;

• 1974-1977 :Militeaza în continuare în Partidul Gaullist R.P.R. la Bagneux si începând cu 1976 în arondismentul 20 al Parisului, circumscriptia 31 ;

• 1977: Participa, cu Partidul Gaullist, la campaniile pentru alegerile municipale, unde Jacques Chirac este ales primar al Parisului, apoi la alegerile europene din 1978 si la cele legislative din 1979 ;

• 1979-1981: Este ales în comitetul de circumscriptie U.D.R. si apoi în Biroul comitetului din arondismentul 20. Acesta era caracterizat printr-o implantare comunista si de stânga foarte puternica, ceea ce a presupus o lupta foarte dura a Partidului Gaullist pe teren politic ;

• 1981-1986: Participa activ la campania Partidului Gaullist R.P.R., în opozitie, contra guvernului socialist. Se implica într-o maniera energica în campania pentru alegerile municipale din Paris din 1983, când Jacques Chirac câstiga cel de-al doilea mandat de primar. Este numit în 1985 în Comisia pentru Industrie a Partidului R.P.R. În acelasi an, este numit membru al C.R.M.T (Conseil Représentatif du Monde du Travail – Consiliul reprezentativ al lumii muncitoare), organism format din 30 de persoane (15 patroni si 15 salariati) pentru a promova politica sociala a Partidului Gaullist si a contribui la implementarea sectiilor de partid R.P.R. în întreprinderi ;

• 1986-1988: Participa activ la campania legislativa în urma careia Partidul Gaullist câatiga alegerile si Jacques Chirac este numit Prim-Ministru, Presedinte al Frantei fiind François Miterrand ;

• 1987: Este numit în Comitetul Central al R.P.R. de catre Jacques Chirac;

• 1988-1990: Participa activ la campania electorala a lui Jacques Chirac, care se prezinta pentru a doua oara la alegerile prezidentiale si, dupa aceea, la campania legislativa. Dupa ce François Mitterand este ales pentru al doilea mandat si Partidul Socialist câstiga alegerile legislative, militeaza în Comitetul Central al R.P.R. si în Circumscriptia 31 R.P.R. din Paris ca membru al Biroului Comitetului de Circumscriptie;

• 1990-1993: Este ales membru al Consiliului National R.P.R. (noua denumire a Comitetului Central) pâna in 1993;

• 1993-1995: Este reales membru al Consiliului National al R.P.R pâna in 1995. Participa activ la campania legislativa în urma careia R.P.R. câastiga alegerile si Edouard Balladur devine Prim-Ministru; Militeaza în instantele R.P.R. si participa activ la campania electorala pentru prezidentialele din mai 1995, în urma careia Jacques Chirac devine presedinte; Din mai 1993, devine membru al Asociatiei ‘’Les amis de Jacques Chirac’’ (Prietenii lui Jacques Chirac);

• 1995: Dupa victoria presedintelui Jacques Chirac se implica în viata politica din România;

• 1996: Membru al partidului de centru-dreapta ‘’Noua Românie’’ ;

• 1997: Partidul ‘’ Noua Românie ‘’, împreuna cu P.D.A.R. (Partidul Democrat Agrar din România), fuzioneaza prin absorbtie cu Partidul National Român (P.N.R.) ;

• 1998-1999:Adera la P.N.R. (Partidul National Român) si este numit membru al Biroului National, iar la Congresul Extraordinar din martie 1999 este ales Vice-Presedinte;

• Septembrie 2000: Este reales Vice-Presedinte al Aliantei Nationale P.U.N.R.-P.N.R.(Partidul Unitatii Nationale din România – Partidul National Român) ;

• Decembrie 2000: Cap de lista la Alianta Nationala P.U.N.R.-P.N.R., candideaza la alegerile legislative pentru Camera Deputatilor pentru judetul Gorj;

• Iunie 2001: Demisioneaza din functia de Vice-Presedinte al P.N.R., în momentul fuziunii acestuia cu Partidul Democrat (P.D.), acesta facând parte, în perioada respectiva, din Internationala Socialista, si refuzând implicarea într-un partid de stânga ;

• August 2001: Adera la P.N.L. (Partidul National Liberal), împreuna cu toata filiala Gorj care îl urmeaza  si devine consilier pentru Relatiile Internationale la presedintia P.N.L. – Presedinte fiind Valeriu Stoica ;

• 2002: Sprijina candidatura la presedintia P.N.L. a lui Theodor Stolojan si devine consilier pentru Relatii Internationale pe lânga Prim-Vice Presedintele PNL Theodor Melescanu ;

• 2004: Urmare a alegerilor locale si pentru consiliile judetene, se opune Aliantei cu P.R.M. (Partidul România Mare, de extrema dreapta) la nivelul jud. Gorj, pentru alegerile în consiliul judetean, fiind în dezacord cu P.N.L. si anunta ca se retrage din acest partid;

• Decembrie 2004: Se pronunta pentru sprijinul candidaturii d-lui Traian Basescu la presedintia României;

• Primavara 2006: Dupa aderarea Partidului Democrat la Partidul Popular European (Alianta Partidelor de Centru-Dreapta Europene), devine membru al P.D., devenit PD-L, în sectorul 1 Bucuresti; Militeaza în special în judetul Gorj, regiunea natala, dar, dupa 2008, nu se mai implica în viata politica datorita responsabilitatilor sale ca Mare Maestru într-o Obedienta masonica;

• 2012: Devine Presedinte Executiv al O.N.G.-ului Alianta Lege si Ordine

ACTIVITATEA MILITARĂ:

A îndeplinit pregătirea militară de Ofiţer de Rezervă începând cu cel de-al treilea an de studii, în timpul studiilor universitare, 1965-1968, iar apoi Şcoala de Ofiţeri, Intendenţă-Finanţe, iulie-decembrie 1968. Stagii militare până în 1970;

După căderea comunismului, este reintegrat în cadrele Armatei Române, 1994;

Se angajează în cadrul Asociaţiei Ofiţerilor în Rezervă şi în Retragere a Armatei Române şi, prin funcţiile deţinute în Uniunea Pan-Europeană, în promovarea imaginii Armatei Române, militând de asemenea în diferitele instanţe din care făcea parte pentru aderarea României la NATO. Este promovat în mod succesiv şi ajunge la gradul de Colonel în 2002, fiind trecut în retragere, în conformitate cu regulamentele, cu acest grad, la 54 de ani. Pentru servicii excepţionale, Preşedintele României, Dl. Traian Băsescu şi Consiliul Naţional pentru Apărarea Ţării îl avansează la Gradul de General de Brigadă (ret), printr-un decret semnat de Preşedintele României, de Primul Ministru Călin Popescu Tăriceanu şi de Ministrul Apărării Theodor Atanasiu, în ianuarie 2006, devenind astfel primul General al Armatei Române cu dublă cetăţenie, franceză şi română. Este ales Vice-Preşedinte, în 2006, al Asociaţiei Ofiţerilor în Rezervă din România (A.O.R.R.) şi apoi Preşedinte în 2007 şi Vice-Preşedinte al C.I.O.R. (Confederaţia Interaliată a Ofiţerilor în Rezervă), organism al NATO, înfiinţat în 1948 şi regrupând cele 28 de ţări membre şi 8 ţări asociate, adică un total de 1,3 milioane ofiţeri în rezervă.

Membru al Cercului Militar al Armatei Franceze, 1999;

Membru al Asociaţiei Naţionale al Membrilor Ordinului Naţional de Merit (A.N.M.O.N.M.), 1994;

Membru pe viaţă al Societăţii de Întrajutorare al Ordinului Naţional al Legiunii de Onoare (S.E.M.L.H.), 2003;

Preşedinte al Asociaţiei Române a Membrilor Decoraţi cu Ordine Naţionale Franceze (Legiunea de Onoare şi Ordinul Naţional de Merit), 2006;

Membru al Asociaţiei Diplomaţilor Militari în Rezervă şi în Retragere din România, 2008;

Vice-Preşedinte al Federaţiei Militarilor din România, 2009;

În 2012 lansează Alianţa Internaţională a Militarilor Ortodocşi, care se adresează celor 17 ţări ortodoxe sau majoritar ortodoxe, dar şi tuturor militarilor de confesiune ortodoxă din lumea întreagă;

Din 2006 participă la activitatea C.I.O.R. Activităţile se desfăşoară în mai multe comitete specializate, cu două sesiuni anuale, în toamnă şi în februarie, şi un Congres de Vară. C.I.O.R. este reprezentat în Comitetul Militar de Conducere al NATO şi împreună cu N.R.F.C., organism care este compus din reprezentanţii Ministerelor Apărării din ţările membre NATO, care coordonează activităţile de ofiţeri de rezervă din ţările lor şi C.I.O.M.R. (Confederaţia Ofiţerilor Medici de Rezervă) formează osatura organizatorică a politicii rezervei militare din ţările NATO.

A participat, în perioada de iarnă, la seminariile susţinute de peste 23 de ani de către C.I.O.R., în colaborare cu Fundaţia “Konrad Adenauer”, la Schloß Eichholz, în Germania. Acestea au conferenţiari personalităţi eminente militare, universitare, politice, provenind din cadrul ONU, NATO, etc, care susţin prelegeri despre probleme de actualitate, de strategii şi de perspective politice şi economice. Participanţii sunt ofiţeri superiori, generali şi amirali în rezervă din ţările NATO.

DECORAŢII ŞI DISTINCŢII

La propunerea D-lui Roger Fauroux, Ministru al Industriei, pentru meritele sale în domeniul Comerţului Internaţional, Preşedintele François Mitterrand îi acordă în 1990:

• Ordinul Naţional de Merit în grad de Cavaler, care îi este remis de către Preşedintele Saint-Gobain Jean-Louis Beffa.

Pentru meritele sale, în calitate de militant pan-european, Ministrul de Justiţie al Marelui Ducat de Luxemburg Luc Frieden îi acordă, înmânându-i personal în 1999:

• Medalia Meritului European (argint)

Sanctitatea Sa, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I îi acordă, în cadrul unei ceremonii speciale la Constantinopol (Istanbul), pentru meritele sale şi pentru 25 de ani de activitate în domeniul cultual în 2000:

• Marea Cruce a Sfântului Andrei

Pentru activitatea sa profesională, Ministerul Muncii îi acordă succesiv:

• Medalia Muncii (Argint-1992; Vermeliu-2000, Aur-2007)

Pentru ansamblul activităţii sale în domeniul social, sindical, profesional, de drept al muncii, etc, la propunerea D-lui Dominique Perben şi sub patronajul Preşedintelui Senatului, Dl. Christian Poncelet, Preşedintele Jacques Chirac îi acordă în 2003:

• Ordinul Naţional al Legiunii de Onoare, în grad de Cavaler, care îi este înmânat personal de către Ministrul Dominique Perben.

Ministrul Justiţiei Dominique Perben îi acordă în acelaşi an, 2003:

• Diploma de Onoare a Ministerului Justiţiei

Pentru activitatea sa în domeniul cultural şi pentru promovarea imaginii României în străinătate, Preşedintele României, Dl. Ion Iliescu, îi acordă în 2004:

• Ordinul Naţional al Meritului Cultural în grad de Ofiţer, care îi este înmânat de către reprezentantul său, Ambasadorul României la Paris, Dl. Sabin Pop.

Pentru acţiunea sa în domeniul întăririi legăturilor între armatele română şi bulgară, armata bulgară, cu ocazia centenarului Asociaţiei Ofiţerilor de Rezervă, îi acordă în 2007:

• Ordinul Leului de Aur (Cavaler), care îi este înmânat de către Locotenentul General Topalov.

Pentru acţiunea sa în Rezervă în cadrul Armatei Române, Ministrul Apărării, Teodor Meleşcanu îi acordă în 2007 Medalia :

• Rezervist de Primă Clasă

Pentru acţiunea de întărire a legăturilor între Asociaţia Ofiţerilor în Rezervă din România şi ofiţerii de rezervă suedezi, Asociaţia Ofiţerilor de Rezervă din Suedia îi acordă în 2008 :

• Medalia de Bronz, care i-a fost remisă de către Vice-Preşedintele, devenit ulterior Preşedinte, Locotenent-Colonel Jan Sjölin.

Pentru serviciile aduse Ordinului, activitatea sa în lumea ortodoxă şi întărirea legăturilor cu celelalte confesiuni creştine,  Marele Maestru al Ordinului Sf. Ioan din Ierusalim – Cavaleri de Malta (branşa devenită ortodoxă, din 1797, a Ordinului de Malta, când ţarul Paul I al Rusiei a devenit al 70-lea Mare Maestru), Marchizul Louis di Scerri Montaldo îi acordă pe 2 aprilie 2011

• Marea Cruce

Cu ocazia jubileului Asociaţiei Ofiţerilor de Rezervă Suedezi, pentru meritul avut în dezvoltarea legăturilor cu Asociaţia Suedeză, i se acordă în aprilie 2011,

• Medalia de Argint, remisă de Preşedintele Asociaţiei Lt. Col. Jan Sjölin.

Pentru acţiunea sa  în cadrul Asociaţiilor de Ofiţeri în Rezervă şi în cadrul Confederaţiei Interaliate a Ofiţerilor de Rezervă (C.I.O.R.) – N.A.T.O., unde este Vice-Preşedinte, Ministrul Apărării, Mircea Duşa îi acordă în mai 2013

• Emblema Armatei Române – Clasa I, remisă de către G-ral (r) Nicolae Gropan, Preşedintele Federaţiei Militarilor din România.

ACTIVITATEA CULTUAL-RELIGIOASĂ:

Vice-Preşedinte  al Consiliului de Administraţie al Vicariatului pentru Franţa, apoi Mitropolia Română pentru Europa Occidentală şi Meridională, sub jurisdicţia Patriarhatului României, 1992-2001;

Membru al Consiliului de Administraţie al Parohiei Ortodoxe Române ‘’Pogorârea Sfântului Duh’’ din Paris, 1984-2005;

Arhonte-Deputat (Ordinul nobiliar multisecualar al Arhonţilor) al Patriarhatului Ecumenic de la Constantinopole (Istanbul), din august 2000;

Pe 10 august 2000, Sanctitatea Sa, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I ‘’Primus Inter Pares’’ al Patriarhilor Ortodocşi, Urmaş al Bisericii Orientale a Apostolului Sfântului Andrei şi Şef Spiritual a 300 de milioane de ortodocşi din lume, i-a acordat d-lui Constantin SĂVOIU Crucea Sfântului Andrei, demnitatea nobiliară de Arhonte, funcţia de Deputat (Maestru de Ceremonii) şi dreptul de a fi numit ‘’Prea Onorabil’’ (Endimologhiotatos).

Din 2012 face parte din conducerea Alianţei Internaţionale Creştin-Ortodoxe, cu sediul la Chişinău.

Vizitează regulat Patriarhia Ecumenică de la Constantinopole (Istanbul) şi participă la reuniunile anuale ale Arhonţilor, sub înalta conducere a Sanctităţii Sale, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I şi are onoarea de a-l informa despre implicarea sa în diferitele activităţi cultual-ortodoxe internaţionale.

ACTIVITĂŢI SOCIALE ŞI ÎN DREPTUL MUNCII:

Administrator ales al Casei de Asigurări Sociale al Departamentului Paris (C.P.A.M.), reprezentant al Confederaţiei Generale a Cadrelor, 1991-1996;

Membru al Comisiei de Conflicte Administrative al Casei de Asigurări Sociale Regionale Île de France (C.R.A.M.I.F.), 1991-1996;

Membru al Consiliului de Supraveghere al spitalului Tenon (Asistenţa Publică din cel de-al XX-lea arondisment al Parisului), 1991-1996;

Judecător al Consiliului Prud`Hommes (Tribunalul Muncii) din Paris, 1992-2002 şi 2007-2008;

Membru al Consiliului Naţional pentru Integrarea Persoanelor Imigrate (Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale), 1997-2000.

ACTIVITATEA EDUCAŢIONALĂ:

Consilier al Învăţământului Tehnologic al Inspectoratului Şcolar General al Parisului (Académie de Paris), numit prin decret al rectorului Academiei din Paris (Inspectoratul General al Învăţământului), 1992-2002;

Membru al Consiliului de Administraţie al Grupării Academice şi al Secţiunii Departamentale a Consilierilor Învăţământului Tehnologic din Paris, 1997-2002.

ACTIVITATEA ASOCIATIVĂ:

Preşedinte Fondator al Asociaţiei France-Fraternité pentru cetăţenii francezi de origine străină, pentru dezvoltarea, integrarea şi implicarea în viaţa economică şi socială a Franţei, 1992-2002.

Membru şi apoi Trezorier al Biroului Uniunii Pan-Europene – Franţa, 1993-2004;

Preşedinte Fondator al Uniunii Pan-Europene a fost Contele de Coudenhove-Kalergi (1923-1970), urmat de Arhiducele Otto de Habsburg (1970-2002); Preşedinte de Onoare al Uniunii Pan-Europa Franţa, înfiinţată în 1970, Preşedintele Franţei Georges Pompidou, urmat de Preşedintele Franţei Jacques Chirac; Preşedinte 1997-2001: Hervé Bourges – fost şef de cabinet al Generalului de Gaulle, ministru, senator şi Preşedinte al Regiunii Bretania; Preşedinte 2001-decembrie 2002: Hervé Gaymard – Preşedinte al Consiliului General din Haute-Savoie, Deputat, Fost Ministru; Preşedinte după decembrie 2002: Alain Terrenoire – fost Deputat, Consilier General, Preşedinte Internaţional al Uniunii Pan-Europene după Otto de Habsburg, începând cu 2002;

Vice-Preşedinte Fondator al Uniunii Pan-Europene România, 1999;

Membru al Asociaţiei de Cooperare Franco-Tunisiene,  1992-2002;

Vice-Preşedinte al Comitetului Republican pentru Comerţ, Industrie şi Artizanat (fondat în 1899 de către ministrul Waldeck Rousseau), 1988-1995;

Secretar-Adjunct al Clubului Acţionarilor Salariaţi al unui grup industrial francez lider, 1986-2001;

Membru al unei Asociaţii pentru lupta împotriva leprei, 1987-2000.

ACTIVITATEA SINDICALĂ:

Delegat Naţional al Confederaţiei Franceze a Cadrelor (C.G.C.), însărcinat cu Relaţii Europene, 1990-1996;

Vice-Preşedinte al Uniunii Regionale din Île de France a C.F.E.-C.G.C. din Paris, 1989-1992;

Preşedinte al Uniunii Departamentale al C.F.E.-C.G.C. din Paris, 1989-1992;

Vice-Preşedinte al Sindicatului Naţional al Cadrelor din Chimie (C.F.E.-C.G.C.), 1977-1980;

Membru al Comitetului Federal al Federaţiei Cadrelor din Chimie C.F.E.-C.G.C., 1980-1988;

Preşedinte al Comitetului Interfederal al C.F.E.-C.G.C. dintr-un grup industrial lider, 1981-2001;

Delegat Sindical Central, Reprezentant Sindical, Delegat al Personalului C.F.E.-C.G.C. dintr-o societate filială, 1974-2001.

ACTIVITATEA JURNALISTICA:

Corespondent pentru Franta al cotidianului ‘’Adevarul’’, (1995-2003), fondat în 1886 si refondat în 1990, 1995-2003;

Membru al Asociatiei Presei Prezidentiale Franceze, 1995-2008;

Membru al Asociatiei Presei Straine, 1997-2002;

Membru al Organizatiei Internationale a Jurnalistilor (O.I.J.) Praga, 1994-2003;

Membru al Uniunii Ziaristilor Romani (U.Z.R.), 1994-2003.

Presedinte Fondator al Fundatiei ‘’Constantin Savoiu’’ din Targu-Jiu (110.000 loc), capitala jud. Gorj. Ea are ca scop promovarea si incurajarea elevilor merituosi ai Colegiului ‘’Constantin Savoiu’’ (1300 de elevi) prin acordarea de premii. Scoala a fost fondata în 1856 de catre strabunicul Constantin Savoiu, om politic si personalitate a judetului Gorj în cea de-a doua jumatate a secolului al XIX-lea.

“Om sunt si nimic din ceea ce este omenesc nu-mi este strain”

“Homo sum. Humani nihil a me alienum puto”

P. Terentius Afer, sec. II I.Chr.